Licitatii :proiecte,propuneri

Se vor inlesni achizitiile publice fara licitatie.
Grupul care lucreaza la simplificarea legislatiei romanesti pentru absorbtia mai rapida a fondurilor UE, condus de vicepremierul Dan Nica, pregateste ridicarea plafoanelor pentru licitatiile publice, dar si obligarea celor care depun contestatii de a plati o cautiune în cazul în care pierd procesul. Declaratia a fost facuta de secretarul de stat în Ministerul Muncii la Departamentul Afaceri Europene, Alexandru Petru Fratean, care este si membru al acestui grup, într-un interviu pentru Cotidianul. Un proiect de ordonanţa in acest sens va fi discutat sambata, intr-o noua sedinta de guvern.

Ultimele modificari la plafoanele din Legea achizitiilor publice au fost facute de fostul premier Calin Popescu Tariceanu, in septembrie 2007.
Eecutivul de atunci a decis ridicarea plafoanelor până la care nu sunt obligatorii licitatiile. Astfel, în ceea ce priveste autoritatea contractanta, plafoanele până la care are dreptul sa aplice procedura de cerere de oferte aproape s-au dublat. La aceasta ora este necesar ca valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achiziţie publica pentru contractul de furnizare de bunuri să fie mai mică sau egala cu echivalentul în lei al sumei de 75.000 de euro, plafonul pentru contractul de servicii a crescut la 75.000 de euro, iar cel pentru contractul de lucrari, la 500.000 de euro. In plus, Guvernul a instituit si amenda pentru exercitarea abuziva a dreptului de a depune contestatii, cu o valoare între 10.000 şi 35.000 de lei.

Potrivit directivelor pe achizitii publice, pe cele trei tipuri de contracte de achizitii publice - de bunuri, de servicii si pe contracte de lucrari publice -, valorile de la care este necesara licitatia publica sunt, de la 1 ianuarie 2008, 412.000 de euro pentru primele doua, respectiv 5,15 milioane de euro pentru lucrari.
Politica UE în domeniu, vizează exact contrariul: coborarea plafoanelor. De exemplu, pe bunuri şi servicii, plafonul era în 2004 de 499.000 de euro, iar pe lucrari, de 6,24 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte derularea procedurii de achiziţie până la semnarea contractului, Frătean spune că întârzierile sunt cea mai mare problemă. „Se ajunge la 6, 8, 9 luni şi mai mult pentru că se contestă, apoi se ajunge în justiţie, unii contestă numai ca să-i blocheze pe alţii şi rămâi cu banii şi firma poate între timp a dat şi faliment şi tu te tot conteşti prin justiţie. E clar că trebuie reglată scurtarea termenelor. Eu cred că unul care contestă trebuie să aibă o justificare reală şi, dacă crede că are dreptate, înseamnă că e în stare să depună şi o cauţiune pe care să o piardă dacă minte. Cred că mai mult de două termene de judecată nu trebuie să fie. Are dreptate, îşi ia cauţiunea înapoi şi câştigă contractul, n-are dreptate, pierde cauţiunea şi pleacă acasă“, spune secretarul de stat.

O altă măsură de reducere a perioadei de timp până când România absoarbe efectiv fondurile Uniunii este şi creşterea numărului de proiecte evaluate pe zi. În ceea ce priveşte programul pe care îl coordonează POSDRU, Frătean susţine externalizarea, tot cu bani din Fondul Social European, a evaluării proiectelor, în condiţiile în care mai trebuie evaluate câteva zeci de mii până la sfârşitul perioadei de programare, adică 2013, pentru care ar avea nevoie de creşterea numărului de evaluatori de zece ori, fără a încărca însă aparatul funcţionăresc. „Una dintre primele măsuri luate cu ministrul Sârbu a fost să scoatem la licitaţie câteva componente din axa de asistenţă tehnică, dintre care componenta principală este evaluarea, pentru că acum suntem în etapa asta. Probabil că peste un an sau trei ani o să ne omoare decontarea. E o formă de externalizare, permisă de regulament. Şi asta înseamnă că iar aruncăm pe piaţă locuri de muncă şi chiar de înaltă calificare“, explică Frătean.