Autostrada Transilvania, politica si banii...

(Interviu cu domnul Michael John Mix, directorul de proiect al Bechtel Internaţional pentru Autostrada Transilvania)

Reporter: Care este stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania? Este adevărat că aţi finalizat doar cinci kilometri până în prezent?
Michael John Mix: Nu, nu este corect. Din păcate, ceea ce apare în presă nu reflectă progresul real înregistrat anul acesta. Spre exemplu, dacă luăm procentul de lucrări finalizate între lunile ianuarie şi octombrie am finalizat anul acesta aproape 21% din lucrările aferente Judetului Cluj. În toţi anii
anteriori, din 2004 până in decembrie 2007, noi am realizat circa 24% din lucrare. Cu alte cuvinte, în doar zece luni, am dublat cuantumul lucrărilor finalizate în Judetul Cluj.

Reporter: Care ar fi traducerea procentelor în cifre absolute?
Michael John Mix: Ideea este că noi nu privim lucrurile din perspectiva verticală a autostrăzii. Preferăm să construim straturile autostrăzii unul câte unul pe distante lungi, pe sectiuni lineare. Realizăm fundatia, drenajul, lucrările de excavatie si alte lucrări pregătitoare, iar ultima etapă ce are loc, pentru a asigura consecventa si calitatea produsului, constă în turnarea asfaltului, de la un capăt la celălalt al sectiunii. Dacă ne gândim la fabricarea unei simple pături, una este să pui laolaltă petice de material, si alta este să o tesi dintr-o singură bucată.

Reporter: Concret, ce aţi făcut anul acesta?
Michael John Mix: Anul acesta am transportat peste cinci milioane de metri cubi de material. Suficient cât să umpli Palatul Parlamentului de două ori cu pământ rezultat din excavatii. Am preparat 125.000 de metri cubi de beton, cât o clădire de zece etaje, cu zece scari, iar acest beton trebuie împrăstiat în structură de-a lungul aliniamentului. Avem jumătate de milion de tone de materiale, de agregate, pentru asfaltare. Am fi putut lucra mai mult dar, pentru a construi o autostradă ai nevoie de terenul pe care să lucrezi.


Reporter: Deci aveţi materialele, dar vă lipseşte terenul...
Michael John Mix: Pentru a lucra în condiţii normale trebuie să-ţi fie predat aliniamentul. Terenul trebuie cumpărat iar lucrările arheologice trebuiesc finalizate. Evident, lucrările arheologice sunt foarte importante din punct de vedere cultural, dar ele ar trebui finalizate pentru ca noi să putem lucra. De asemenea, retelele de utilităti trebuie mutate. Sunt foarte multe elemente majore de care avem nevoie si care nu ne-au fost predate până acum.

Reporter: De ce suprafeţe de teren mai aveţi nevoie?
Michael John Mix: În prezent, 38% din terenul necesar pentru santier nu ne-a fost predat încă, pe sectiunea din Judetul Cluj, între Câmpia Turzii si Gilău. Mai mult, terenul pe care îl avem la dispozitie nu este continuu. Este ca o tablă de sah: trebuie să ne mutăm de la o parcelă la alta si apoi să ne întoarcem la cea initială. Practic, nu putem lucra continuu. În plus, până acum nu am primit nicio bucată de teren pentru noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt, de regulă, pozitionate lângă localitătile Câmpia Turzii, Turda, Cluj, Gilău si, pentru că sunt atât de aproape de zonele urbane, sunt foarte multe utilităti precum gaz, apă, electricitate, cabluri de telefon ce trebuie mutate. Dacă ne uităm la sectiunea din Judetul Cluj, de 52,2 kilometri între Câmpia Turzii si Gilău, 14% din această lungime nu a fost cumpărată de la proprietari. Acestia nu si-au primit banii nici până acum, iar 56% dintre utilitătile trebuiesc mutate şi nu au fost.

Reporter: Dar nu sunt autoritătile cele care ar trebui să mute utilitătile?
Michael John Mix: Totul se află sub administrarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România (CNADNR). Practic, 38% din terenul necesar nu ne-a fost predat pentru a putea lucra pe el. În ciuda tuturor acestor dificultăti, am avut un an foarte bun, în care am realizat progrese importante, aproape 21% din lucrări în doar zece luni.

Reporter: Deci câti kilometri din Autostrada Transilvania sunt asfaltaţi?
Michael John Mix: Răspunsul este zece kilometri. Dacă mă întrebati „Câti kilometri de autostradă au straturi de pavaj?”, pentru că unele portiuni au asfalt si altele o rocă de constructii , atunci răspunsul este treizeci. Dacă ne gândim la timpul necesar asfaltării, si aici iau în calcul o viteză de un kilometru pe zi, atunci putem spune că segmentul de 52 de kilometri poate fi terminat în mai putin de două luni.

Reporter: Nu este cam puţin?
Michael John Mix: Partea cea mai importantă este să faci bine lucrările anterioare precum excavatiile, ameliorarea, structura, drenajul, practic, toate lucrările ce conferă durabilitate unei autorstrăzi. Asfaltul este ultimul pas. Dacă ai un aliniament, dar nu poti lucra aici si nu poti lucra acolo, iar nodurile rutiere nu sunt disponibile, iar bucăti de teren sunt încă în proprietate privată, utilitătile nu au fost mutate, suntem nevoiti să mutăm utilaje si oameni din loc în loc încercând să păstrăm locurile de muncă si să avansăm cu lucrările. Asta este ceea ce facem în clipa de fată.

Reporter: În ce stadiu se află procesul de expropriere?
Michael John Mix: Vreau să precizez că lungimea totală a proiectului este de 415 kilometri, pe care am împărtit-o în opt sectoare. În prezent lucrăm în sectoarele 3c si b în Judetul Bihor si în sectorul 2c în Judetul Cluj. Până în prezent, am primit 35% din teren, ceea ce nu înseamnă mare lucru.
Nu avem nicio bucată de teren din celelalte sectoare, iar în cele în care lucrăm ne lipsesc portiuni semnificative. În ciuda acestor dificultăti, realizăm progrese importante. Nu stiu de ce se pune accentul pe părtile negative si nu pe progresele făcute.

Reporter: Poate pentru că este an electoral?
Michael John Mix: Dacă am fi primit terenul, dacă utilitătile ar fi fost mutate si dacă finantarea ar fi fost asigurată, pentru că finantarea a fost o mare problemă pentru Guvern, volumul lucrărilor realizate în acest an ar fi putut fi dublu. Nu uitati că planul initial pentru acest an era de 117 kilometri. Conform contractului initial, ar fi trebuit să finalizăm 117 kilometri în patru ani. Acesta era planul.
Reporter: Ati încercat să vorbiti cu autoritătile? Presedintele Traian Băsescu a încercat să renegocieze contractul la începutul mandatului său...
Michael John Mix: Si asa s-a si întâmplat.

Reporter: S-a vehiculat că ati cerut mai multi bani...
Michael John Mix: Nu. În primele zile de după alegerile din 2004 am primit o solicitare să renegociem contractul, lucru ce a durat peste un an.
Anul 2005 a fost pierdut, iar lucrările au fost reluate în iunie 2006.

Reporter: Pe parcursul acelui an nu ati lucrat deloc la autostradă?
Michael John Mix: Absolut deloc. Ni s-a spus să ne oprim pentru a renegocia contractul cu noul Guvern. Atunci, din cei patru ani trebuie să scădem unul. Unul si jumătate. Am început în decembrie 2003, când am semnat contractul. Primele sase luni au fost ocupate cu proiectarea. În iunie 2004 am început lucrările, iar apoi a urmat campania electorală si mai apoi renegocierea. Tot anul 2005 a fost pierdut si am reînceput lucrările în iunie 2006. Cu alte cuvinte, am pierdut si jumătate din 2006. Asta înseamnă că, în total, doi ani nu s-a lucrat.

Reporter: Este adevărat că s-au realizat 36 de kilometri si că sunt deja probleme?
Michael John Mix: Nu, este o interpretare gresită a presei. Directorul de comunicare al CNADNR a spus că au fost executati 36 de kilometri pe sectiunea de la Câmpia Turzii la Gilău si că, pe unele dintre pante, au existat alunecări si trebuie făcute lucrări de consolidare. Unii reporteri au interpretat că pe 36 de kilometri sunt probleme. Este gresit: treizeci si sase de kilometri sunt realizati în diferite faze. Pe sectiunile unde există pante sunt trei locatii unde sunt probleme de stabilitate, dar se iau măsuri pentru consolidare. Este o lucrare în desfăsurare.

Reporter: Autostrada Transilvania este unul dintre cele mai mari proiecte din Europa...
Michael John Mix: Este cea mai mare autostradă în constructie din Europa.

Reporter: Atunci cum a fost posibil ca acest proiect să vă fie acordat fără o licitatie în 2003?
Michael John Mix: Dacă vreti să ne întoarcem înapoi în timp...

Reporter: Da, pentru că, în presă, se face legătură între Bechtel si Guvernul Năstase si se mentionează mită...
Michael John Mix: S-a afirmat la acea vreme că procedura de acordare a contractului a fost discutabilă si netransparentă. Eu cred că regulile au fost urmate întocmai. În primul rând, trebuie spus că Guvernul României a fost acela care ne-a abordat, solicitându-ne să luam în considerare posibilitatea de a dezvolta infrastructura României. Fiind o companie privată, bineînteles că am acceptat această solicitare.

Reporter: Dar cine anume din Guvern v-a abordat?
Michael John Mix: Cred că Ministrul Transporturilor este acela ale căror îndatoriri includ dezvoltarea infrastructurii. Domnul Mitrea, în acest caz, si colaboratorii săi , secretarii de stat, directorul CNADRN ne-au spus că ceea ce făcusem noi în Croatia a contribuit semnificativ la dezvoltarea acelei tări si la cresterea PIB-ului.

Reporter: Câti kilometri a avut autostrada din Croatia?
Michael John Mix: O sută nouăzeci si opt.

Reporter: Si cât a durat construirea ei?
Michael John Mix: Cinci ani.

Reporter: Mai exact ce s-a întâmplat la acel moment?
Michael John Mix: Planul consta să terminăm cei 415 kilometri până în 2012. Adică opt ani pentru tot proiectul. Noi am spus că da, putem construi autostrada, iar ei au spus că există reglementări ce trebuie urmate si care au fost urmate. Aici intră aprobarea dată de Cabinet, votul dat de Parlament, hotărâri de Guvern cu privire la constructii, la contract si la negocieri. Toate acestea au avut girul Parlamentului. Fiind o companie privată, ni s-a cerut să facem un lucru si l-am făcut.

Repoter: Credeti că în SUA, Guvernul v-ar acorda un contract de asemenea amploare fără licitatie publică?
Michael John Mix: Depinde de împrejurări, de reglementările aplicabile în tara noastră si de importanta respectivului contract. La această întrebare nu se poate da un răspuns alb sau negru; nu se poate răspunde cu da sau nu

Reporter: În fapt, ce reprezintă acest proiect pentru Bechtel?
Michael John Mix: Este un proiect foarte important pentru noi pentru că este mare, complex si vital pentru dezvoltarea tării dumneavoastră. Practic, acest proiect va tripla lungimea totală a autostrăzilor din România. Stim că este un motor economic si stim că va genera crestere economică pentru că am văzut acest lucru întâmplându-se şi în alte proiecte din alte tări.

Reporter: A fost atât de important să obţineţi acest contract încât aţi neglijat faptul că imaginea companiei va avea de suferit?
Michael John Mix: Dumneavoastă tot repetati acest lucru, iar eu tot repet că am urmat întocmai reglementările din România. Mai precis, nu noi, ci Guvernul dumneavoastră le-a respectat întocmai. Treaba noastră este să construim autostrada.

Reporter: Este un contract mare, dar, în continuare, România nu are autostrăzi. Toti investitorii, care au venit în România, au spus că nu avem infrastructură...
Michael John Mix: Asa este si trebuie să o construim repede.

Reporter: Care este mecanismul contractual de plată?
Michael John Mix: Este un contract pe cantităti măsurabile înmultite cu preturi unitare. Există preturi unitare pentru fiecare categorie de activitate: excavatii, turnat beton, întins asfalt si toate celelalte. Daca într-o lună excavăm 100.000 de metri cubi de pământ, pretul total va fi de 100.000 înmultit cu, să zicem, trei euro pe metru cub excavat, adică 300.000. Am făcut 100.000 de metri cubi de beton, înmultit cu 20 de euro, îmi ies 2.000.000. Iar apoi se adună. Preturile unitare au rămas aceleasi de la începului contractului. Ce poate varia, si în functie de asta se va ajunge la pretul final, sunt cantitătile pe fiecare activitate în parte. Acestea pot creste sau scădea în functie de proiectare, de ceea ce se realizează efectiv.

Reporter: Deci preţul iniţiat...
Michael John Mix: Pretul initial a fost făcut pe niste cantităti estimate. În 2003, când s-a încheiat contractul, nu exista decât un studiu de prefezabilitate. Nici măcar un studiu de fezabilitate nu a fost încheiat.
S-au estimat niste cantităti, s-au negociat preturile unitare, si atunci cantitătile înmultite cu preturile unitare au dat rezultatul final. Există niste cantităti tintă, bazate pe acele estimări si cine face proiectarea, CNADRN, stie cantitătile aproximative, stie preturile, deci si pretul final aproximativ. Nu poti să stii exact; depinde si de tipul de sol. De asemenea, pot interveni lucrări de consolidare neprevăzute. Cu alte cuvinte, nu Bechtel cere mai multi bani, ci CNADRN comandă lucrări mai scumpe.

Reporter: Care este ritmul plătilor?
Michael John Mix: Se stabileste un program de lucrări si un buget aferent unui an. Pentru 2008, bugetul initial trebuia să fie 442 de milioane pentru constructie. Pe baza acestui buget si a programului de lucrări se dă un avans în ianuarie. Conform contractului, trebuie plătit 30% din acest buget ca avans, iar pe parcursul anului, din fiecare deviz de lucrări, se opreste 30% în contul avansului. În 2008, de exemplu, am primit acest avans la sfârsitul lunii ianuarie, dar, pentru că Parlamentul nu a aprobat bugetul cerut de CNADNR, ci doar o sumă putin mai mică decât avansul respectiv, nu au mai fost bani ca să plătească devizele lunare.