Locul 1 - Omniasig
Locul 2 - Allianz-Tiriac
Locul 3 - Astra
Locul 4 - Asirom
Locul 5 - B.C.R.-Asigurari

Omniasig, companie detinuta de austriecii de la Vienna Insurance Group, a preluat in primul trimestru din acest an pozitia de lider al pietei de asigurari generale, ocupata de multi ani de Allianz-Tiriac. De asemenea, Astra, compania de asigurari a omului de afaceri Dan Adamescu, a devenit al treilea jucator din aceasta piata, inlocuind Asirom, dupa ce anul trecut a ocupat locul patru.
Omniasig a reusit sa urce pe primul loc deoarece a avut o scadere a afacerilor mai redusa decat cea inregistrata de fostul lider. In timp ce primele brute subscrise de Allianz-Tiriac pe segmentul asigurarilor generale au scazut cu 5,4% in primele trei luni, afacerile Omniasig s-au redus cu 0,13%.
In cazul Omniasig, desi primele aproape au stagnat, daunele au urcat cu peste 60%. Asiguratorul si-a majorat afacerile pe segmentul auto Casco (+6,9%), pana la 162,8 mil. lei (38,2 mil. euro), dar a scazut usor pe segmentul RCA, cu 0,89%.

Romanii : inventivi, harnici dar si BUNI PLATNICI !



"Romanii nu inregistrau in 2007 intarzieri la plata ratelor la creditele ipotecare, fata de o medie de 3% la nivelul Uniunii Europene, arata un studiu publicat de Eurostat. Pe de alta parte, 45% dintre romani considerau ca nu isi pot permite o cheltuiala suplimentara neprevazuta, fata de o medie de 34% la nivelul UE.
Comportamentul foarte bun la plata ratelor la ipotecare avea loc in contextul in care veniturile erau in crestere, iar rambursarea imprumuturilor (majoritatea in valuta) era facilitata de aprecierea puternica a cursului din acea perioada".
Liviu Chiru-zf.ro

Prognoze in asigurari


Asiguratorii ar putea vedea in acest an prima scadere a pietei, dupa ce in trecut aceasta industrie a crescut fara intrerupere cu ritmuri de doua cifre si a atras investitii de peste un miliard de euro de la grupuri financiare straine care au venit aici prin achizitii si au mizat pe potentialul mare de dezvoltare a pietei, anulat de actualele conditii economice.

Cei patru asiguratori listati la Bursa, Agras, Asirom, Ardaf si Astra, au pierdut anul trecut peste 240 mil. euro din capitalizarea bursiera, triplu fata de cat au castigat in 2007.
Cursul actiunilor companiilor de asigurari listate s-a depreciat puternic in 2008, cea mai mare scadere fiind inregistrata de actiunile Astra, care au pierdut 81,6% din valoare.
Compania controlata de omul de afaceri Dan Adamescu a incheiat primele noua luni din anul trecut cu afaceri in crestere cu 79% si un profit net de 360.000 de euro.
Brokerii spun ca investitorii de pe Bursa nu au mai tinut cont de rezultatele financiare anuntate de companiile listate, si nici de faptul ca Astra a avut de platit o dauna record de 7 mil. euro pentru o aeronava avariata a Tarom. Investitorii au vandut din cauza sentimentului negativ care era in piata, spun brokerii, iar in cazul Astra nici nu prea poate fi vorba de investitori, deoarece in 2008 au fost realizate doar patru tranzactii, deci rulajul a fost foarte scazut.
Investitorii si-au pierdut interesul si pentru actiunile Ardaf, care au scazut cu 54,8% anul trecut, dupa ce au fost suspendate de la tranzactionare o perioada de cateva luni, pentru diminuarea capitalului social cu valoarea pierderilor inregistrate. Capitalizarea bursiera a companiei a scazut si mai mult, cu 82,67%, ca urmare a diminuarii capitalului social. Pe locul trei in topul scaderilor asiguratorilor sta Asirom, care a pierdut 50% din capitalizare si aproape 80% din pretul actiunilor. Asirom este detinuta de grupul Vienna Insurance Group, care si-a redus participatia in primavara de la 98% la 86%, ca urmare a majorarii de capital social.
Cele patru companii listate la Bursa si-au scazut in medie valoarea cu 64% anul trecut, urmand tendinta pietei. Indicele pietei Rasdaq, piata pe care sunt listate trei din cei patru asiguratori, s-a depreciat cu 55,25% in 2008.
Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide titluri de la BVB, a scazut cu 70% anul trecut.

"Dusmanul poporului"





"Cel mai bun profet al viitorului este trecutul".
Lord Byron, George Gordon (1788-1824; poet englez)


Daca analizam perioada socialisto-comunista a Romaniei putem identifica usor intentia de oprimare si totodata blocare a adevaratelor valori prin etichetarea ca fiind dusmani ai poporului,dusmani ai clasei muncitoare etc.Astfel elitele neamului romanesc au fost inlaturate si inlocuite cu "aparatorii taranimii si clasei muncitoare"- secretarii de partid.
Facand un arc peste timp observam ca politicienii incearca sa abata atentia de la problemele, grijile si nevoile cu care se confrunta cetatenii prin ce altceva decat prin....identificarea de "dusmani ai poporului".In trecutul comunist acestia erau intelectualii,mosierii,detinatorii de fabrici si ateliere,astazi in perioada fesenisto-neocomunista tintele sunt desigur aceleasi,singura diferenta este analizarea si interpretarea in mod diferit.Se lanseaza interbari de genul:De ce sa castige un profesor cu 50% mai mult? De ce sa castige un judecator sau procuror atatea mii de lei? In plan paralel se fac declaratii acuzatoare la adresa "dusmanilor"-bancile cu capital strain... MANIPULAREA este cuvantul de ordine...
Cata vreme guvernul si clasa politica se ocupa doar de declaratii,analize si statistici relansarea economica a Romaniei va avea de asteptat.
Cat va mai dura pana cetatenii cu drept de vot vor sti sa spuna NU minciunii,promisiunilor si manipularii?

Se amâna aplicarea Asigurării obligatorii a locuinţelor

Companiile de asigurări au cerut CSA ca legea asigurării obligatorii a locuinţei să fie modificată. CSA a fost de acord, iar în prezent se aşteaptă punctul de vedere al Guvernului. Asigurătorii cer aplicarea franşizei şi nu sunt de acord cu plafonarea sumei asigurate, adică solicită o poliţă mai mare.
Introducerea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe nu se va mai face de la 1 iulie 2009, aşa cum se stabilise, ci, cel mai devreme, începând cu 1 ianuarie 2010. E posibil ca întârzierea să fie şi mai mare de 6 luni de zile şi să treacă chiar de un an. Motivul amânării introducerii asigurării obligatorii: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi-a dat avizul asupra unor propuneri a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurări din România (UNSAR) privind modificarea legii asigurărilor obligatorii. În acest moment se aşteaptă punctul de vedere al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) cu privire la modificarea legii.

Dan Odagiu: Cotidianul

Basescu si PDL-ul












Renunţarea lui Traian Băsescu la o nouă candidatură la Cotroceni ar fi începutul sfârşitului pentru PDL, susţin analiştii politici. Băsescu însuşi va fi un personaj politic terminat, adaugă aceştia.

Dacă Traian Băsescu va renunţa să mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte, PDL se prăbuşeşte, cred majoritatea comentatorilor politici contactaţi ieri de Cotidianul. Asta pentru că ascensiunea democrat-liberalilor e direct legată de cea a lui Băsescu. „PDL nu are alternativă la Traian Băsescu. E cel mai personalizat partid din România, deşi în campania pentru europarlamentare ei spun despre celelalte partide: «Noi avem program, ceilalţi au doar mesaje anti-Băsescu», fără Traian Băsescu, acest partid se dispersează“, susţine politologul Cristian Pîrvulescu.

„Dacă PSD supravieţuieşte în condiţiile în care Geoană pierde alegerile, PNL supravieţuieşte şi el dacă Crin Antonescu pierde prezidenţialele, PDL nu poate fără Băsescu.
Publicitate

Toată discuţia e inutilă, poate ea are doar menirea să sublinieze cât de important e Băsescu. Ne uităm şi la mesajul lor de campanie: «La bine şi la rău... în familie», Traian Băsescu nu poate să absenteze. Boc, Stolojan, Blaga nu sunt prezidenţiabili, nu asistăm la situaţia din 2004, când Traian Băsescu reprezenta speranţa neinstituţionalizată contra lui Năstase, ulterior oficializată. Atunci, el era un prezidenţiabil la nivelul percepţiei comune, ceea ce nu se întâmplă acum“, crede Pîrvulescu, care nu crede că pot exista similitudini între situaţia de acum şi cea din 2000, când preşedintele de atunci Emil Constantinescu a renunţat să mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte. „Atunci, Constantinescu era sub Iliescu în sondaje, or, acum nu există un contracandidat de această categorie pentru Băsescu. Acum bătălia pentru postul de challenger între Geoană şi Antonescu e mai importantă, iar PDL e un partid mai structurat decât ceea ce reprezenta atunci Convenţia Democratică în 2000“, a adăugat comentatorul politic.

Consultantul politic Bogdan Teodorescu pare sceptic în privinţa scenariului renunţării la o nouă candidatură a preşedintelui Băsescu şi al înlocuirii acestuia cu premierul Emil Boc. „De regulă, în principiu, atunci când pui pe cineva în locul tău, pui unul mai bine plasat. Premierul Boc nu e nici mai bine plasat, nu are nici forţa mediatică de a le ţine piept domnilor Geoană şi Antonescu. Am putea să asistăm la o strategie de coagulare a PDL, vedeţi băieţi ce se întâmplă dacă nu mai candidez. Mai e şi varianta în care preşedintele e sigur că va pierde şi atunci vrea să piardă altul în locul lui. Preşedintele Băsescu, dacă are să câştige un nou mandat, atunci această şansă e el însuşi. Nici nu seamănă personajul cu cel ce se prezintă acum: omul care se ascunde, un băiat care fuge din calea pericolului. În secunda în care el va renunţa la candidatură, va fi un personaj politic terminat“, a declarat pentru cotidianul.ro Teodorescu.

Ideologul clujean al PSD, sociologul Vasile Dâncu, nu crede nici el că preşedintele Băsescu nu va candida în toamnă şi că va risca cu Emil Boc în acest rol. „Nu cred în această variantă nici dacă mă uit în sondaje, nici dacă mă uit la personaje. Nu cred că PDL va risca cu o candidatură a lui Emil Boc. Părerea mea e că preşedintele Băsescu va candida“, spune Dâncu, care nu exclude ca mesajul transmis de şeful statului ambasadorilor UE să fie o strategie electorală.

Pesediştii cred că totul e un „joc de picioare“ al lui Băsescu
Liderii PSD se îndoiesc de posibilitatea ca preşedintele Traian Băsescu să nu mai candideze în toamnă şi cred că e mai mult o tactică. „Şi dumneavoastră zâmbiţi când auziţi. Astea sunt giumbuşlucuri ca să se bage în seamă“, a spus Geoană, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, informează NewsIn. „Domnul Băsescu nu va renunţa la această bătălie. Nici vorbă. Ceea ce vreau să spun e că eu nu cred în retragerea domnului Băsescu. Asta e o figură de stil şi mai ales o mişcare de picioare“, a punctat Iliescu. Fostul premier Adrian Năstase a fost ironic, sugerând că premierul Boc caută să-i ia locul lui Băsescu. „Eu am înţeles că domnul Boc a mers pe ideea impozitului forfetar, pentru a mări numărul de şomeri. În felul acesta influenţează situaţia domnului Băsescu, care a spus că, dacă şomajul va fi mai mare de zece la sută, nu va mai candida. Ceea ce înseamnă că formula cu domnul Boc ar putea să devină destul de valabilă. Deci mi se pare un gest destul de neprietenos al domnului Boc faţă de domnul Băsescu, în condiţiile acestea“, a declarat Năstase.

Dan Duca - Cotidianul 18.05.2009

Pitoresc : Geoagiu Băi



























Autostrada Transilvania, politica si banii...



(Interviu cu domnul Michael John Mix, directorul de proiect al Bechtel Internaţional pentru Autostrada Transilvania)

Reporter: Care este stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania? Este adevărat că aţi finalizat doar cinci kilometri până în prezent?
Michael John Mix: Nu, nu este corect. Din păcate, ceea ce apare în presă nu reflectă progresul real înregistrat anul acesta. Spre exemplu, dacă luăm procentul de lucrări finalizate între lunile ianuarie şi octombrie am finalizat anul acesta aproape 21% din lucrările aferente Judetului Cluj. În toţi anii
anteriori, din 2004 până in decembrie 2007, noi am realizat circa 24% din lucrare. Cu alte cuvinte, în doar zece luni, am dublat cuantumul lucrărilor finalizate în Judetul Cluj.

Reporter: Care ar fi traducerea procentelor în cifre absolute?
Michael John Mix: Ideea este că noi nu privim lucrurile din perspectiva verticală a autostrăzii. Preferăm să construim straturile autostrăzii unul câte unul pe distante lungi, pe sectiuni lineare. Realizăm fundatia, drenajul, lucrările de excavatie si alte lucrări pregătitoare, iar ultima etapă ce are loc, pentru a asigura consecventa si calitatea produsului, constă în turnarea asfaltului, de la un capăt la celălalt al sectiunii. Dacă ne gândim la fabricarea unei simple pături, una este să pui laolaltă petice de material, si alta este să o tesi dintr-o singură bucată.

Reporter: Concret, ce aţi făcut anul acesta?
Michael John Mix: Anul acesta am transportat peste cinci milioane de metri cubi de material. Suficient cât să umpli Palatul Parlamentului de două ori cu pământ rezultat din excavatii. Am preparat 125.000 de metri cubi de beton, cât o clădire de zece etaje, cu zece scari, iar acest beton trebuie împrăstiat în structură de-a lungul aliniamentului. Avem jumătate de milion de tone de materiale, de agregate, pentru asfaltare. Am fi putut lucra mai mult dar, pentru a construi o autostradă ai nevoie de terenul pe care să lucrezi.


Reporter: Deci aveţi materialele, dar vă lipseşte terenul...
Michael John Mix: Pentru a lucra în condiţii normale trebuie să-ţi fie predat aliniamentul. Terenul trebuie cumpărat iar lucrările arheologice trebuiesc finalizate. Evident, lucrările arheologice sunt foarte importante din punct de vedere cultural, dar ele ar trebui finalizate pentru ca noi să putem lucra. De asemenea, retelele de utilităti trebuie mutate. Sunt foarte multe elemente majore de care avem nevoie si care nu ne-au fost predate până acum.

Reporter: De ce suprafeţe de teren mai aveţi nevoie?
Michael John Mix: În prezent, 38% din terenul necesar pentru santier nu ne-a fost predat încă, pe sectiunea din Judetul Cluj, între Câmpia Turzii si Gilău. Mai mult, terenul pe care îl avem la dispozitie nu este continuu. Este ca o tablă de sah: trebuie să ne mutăm de la o parcelă la alta si apoi să ne întoarcem la cea initială. Practic, nu putem lucra continuu. În plus, până acum nu am primit nicio bucată de teren pentru noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt, de regulă, pozitionate lângă localitătile Câmpia Turzii, Turda, Cluj, Gilău si, pentru că sunt atât de aproape de zonele urbane, sunt foarte multe utilităti precum gaz, apă, electricitate, cabluri de telefon ce trebuie mutate. Dacă ne uităm la sectiunea din Judetul Cluj, de 52,2 kilometri între Câmpia Turzii si Gilău, 14% din această lungime nu a fost cumpărată de la proprietari. Acestia nu si-au primit banii nici până acum, iar 56% dintre utilitătile trebuiesc mutate şi nu au fost.

Reporter: Dar nu sunt autoritătile cele care ar trebui să mute utilitătile?
Michael John Mix: Totul se află sub administrarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România (CNADNR). Practic, 38% din terenul necesar nu ne-a fost predat pentru a putea lucra pe el. În ciuda tuturor acestor dificultăti, am avut un an foarte bun, în care am realizat progrese importante, aproape 21% din lucrări în doar zece luni.

Reporter: Deci câti kilometri din Autostrada Transilvania sunt asfaltaţi?
Michael John Mix: Răspunsul este zece kilometri. Dacă mă întrebati „Câti kilometri de autostradă au straturi de pavaj?”, pentru că unele portiuni au asfalt si altele o rocă de constructii , atunci răspunsul este treizeci. Dacă ne gândim la timpul necesar asfaltării, si aici iau în calcul o viteză de un kilometru pe zi, atunci putem spune că segmentul de 52 de kilometri poate fi terminat în mai putin de două luni.

Reporter: Nu este cam puţin?
Michael John Mix: Partea cea mai importantă este să faci bine lucrările anterioare precum excavatiile, ameliorarea, structura, drenajul, practic, toate lucrările ce conferă durabilitate unei autorstrăzi. Asfaltul este ultimul pas. Dacă ai un aliniament, dar nu poti lucra aici si nu poti lucra acolo, iar nodurile rutiere nu sunt disponibile, iar bucăti de teren sunt încă în proprietate privată, utilitătile nu au fost mutate, suntem nevoiti să mutăm utilaje si oameni din loc în loc încercând să păstrăm locurile de muncă si să avansăm cu lucrările. Asta este ceea ce facem în clipa de fată.

Reporter: În ce stadiu se află procesul de expropriere?
Michael John Mix: Vreau să precizez că lungimea totală a proiectului este de 415 kilometri, pe care am împărtit-o în opt sectoare. În prezent lucrăm în sectoarele 3c si b în Judetul Bihor si în sectorul 2c în Judetul Cluj. Până în prezent, am primit 35% din teren, ceea ce nu înseamnă mare lucru.
Nu avem nicio bucată de teren din celelalte sectoare, iar în cele în care lucrăm ne lipsesc portiuni semnificative. În ciuda acestor dificultăti, realizăm progrese importante. Nu stiu de ce se pune accentul pe părtile negative si nu pe progresele făcute.

Reporter: Poate pentru că este an electoral?
Michael John Mix: Dacă am fi primit terenul, dacă utilitătile ar fi fost mutate si dacă finantarea ar fi fost asigurată, pentru că finantarea a fost o mare problemă pentru Guvern, volumul lucrărilor realizate în acest an ar fi putut fi dublu. Nu uitati că planul initial pentru acest an era de 117 kilometri. Conform contractului initial, ar fi trebuit să finalizăm 117 kilometri în patru ani. Acesta era planul.
Reporter: Ati încercat să vorbiti cu autoritătile? Presedintele Traian Băsescu a încercat să renegocieze contractul la începutul mandatului său...
Michael John Mix: Si asa s-a si întâmplat.

Reporter: S-a vehiculat că ati cerut mai multi bani...
Michael John Mix: Nu. În primele zile de după alegerile din 2004 am primit o solicitare să renegociem contractul, lucru ce a durat peste un an.
Anul 2005 a fost pierdut, iar lucrările au fost reluate în iunie 2006.

Reporter: Pe parcursul acelui an nu ati lucrat deloc la autostradă?
Michael John Mix: Absolut deloc. Ni s-a spus să ne oprim pentru a renegocia contractul cu noul Guvern. Atunci, din cei patru ani trebuie să scădem unul. Unul si jumătate. Am început în decembrie 2003, când am semnat contractul. Primele sase luni au fost ocupate cu proiectarea. În iunie 2004 am început lucrările, iar apoi a urmat campania electorală si mai apoi renegocierea. Tot anul 2005 a fost pierdut si am reînceput lucrările în iunie 2006. Cu alte cuvinte, am pierdut si jumătate din 2006. Asta înseamnă că, în total, doi ani nu s-a lucrat.

Reporter: Este adevărat că s-au realizat 36 de kilometri si că sunt deja probleme?
Michael John Mix: Nu, este o interpretare gresită a presei. Directorul de comunicare al CNADNR a spus că au fost executati 36 de kilometri pe sectiunea de la Câmpia Turzii la Gilău si că, pe unele dintre pante, au existat alunecări si trebuie făcute lucrări de consolidare. Unii reporteri au interpretat că pe 36 de kilometri sunt probleme. Este gresit: treizeci si sase de kilometri sunt realizati în diferite faze. Pe sectiunile unde există pante sunt trei locatii unde sunt probleme de stabilitate, dar se iau măsuri pentru consolidare. Este o lucrare în desfăsurare.

Reporter: Autostrada Transilvania este unul dintre cele mai mari proiecte din Europa...
Michael John Mix: Este cea mai mare autostradă în constructie din Europa.

Reporter: Atunci cum a fost posibil ca acest proiect să vă fie acordat fără o licitatie în 2003?
Michael John Mix: Dacă vreti să ne întoarcem înapoi în timp...

Reporter: Da, pentru că, în presă, se face legătură între Bechtel si Guvernul Năstase si se mentionează mită...
Michael John Mix: S-a afirmat la acea vreme că procedura de acordare a contractului a fost discutabilă si netransparentă. Eu cred că regulile au fost urmate întocmai. În primul rând, trebuie spus că Guvernul României a fost acela care ne-a abordat, solicitându-ne să luam în considerare posibilitatea de a dezvolta infrastructura României. Fiind o companie privată, bineînteles că am acceptat această solicitare.

Reporter: Dar cine anume din Guvern v-a abordat?
Michael John Mix: Cred că Ministrul Transporturilor este acela ale căror îndatoriri includ dezvoltarea infrastructurii. Domnul Mitrea, în acest caz, si colaboratorii săi , secretarii de stat, directorul CNADRN ne-au spus că ceea ce făcusem noi în Croatia a contribuit semnificativ la dezvoltarea acelei tări si la cresterea PIB-ului.

Reporter: Câti kilometri a avut autostrada din Croatia?
Michael John Mix: O sută nouăzeci si opt.

Reporter: Si cât a durat construirea ei?
Michael John Mix: Cinci ani.

Reporter: Mai exact ce s-a întâmplat la acel moment?
Michael John Mix: Planul consta să terminăm cei 415 kilometri până în 2012. Adică opt ani pentru tot proiectul. Noi am spus că da, putem construi autostrada, iar ei au spus că există reglementări ce trebuie urmate si care au fost urmate. Aici intră aprobarea dată de Cabinet, votul dat de Parlament, hotărâri de Guvern cu privire la constructii, la contract si la negocieri. Toate acestea au avut girul Parlamentului. Fiind o companie privată, ni s-a cerut să facem un lucru si l-am făcut.

Repoter: Credeti că în SUA, Guvernul v-ar acorda un contract de asemenea amploare fără licitatie publică?
Michael John Mix: Depinde de împrejurări, de reglementările aplicabile în tara noastră si de importanta respectivului contract. La această întrebare nu se poate da un răspuns alb sau negru; nu se poate răspunde cu da sau nu

Reporter: În fapt, ce reprezintă acest proiect pentru Bechtel?
Michael John Mix: Este un proiect foarte important pentru noi pentru că este mare, complex si vital pentru dezvoltarea tării dumneavoastră. Practic, acest proiect va tripla lungimea totală a autostrăzilor din România. Stim că este un motor economic si stim că va genera crestere economică pentru că am văzut acest lucru întâmplându-se şi în alte proiecte din alte tări.

Reporter: A fost atât de important să obţineţi acest contract încât aţi neglijat faptul că imaginea companiei va avea de suferit?
Michael John Mix: Dumneavoastă tot repetati acest lucru, iar eu tot repet că am urmat întocmai reglementările din România. Mai precis, nu noi, ci Guvernul dumneavoastră le-a respectat întocmai. Treaba noastră este să construim autostrada.

Reporter: Este un contract mare, dar, în continuare, România nu are autostrăzi. Toti investitorii, care au venit în România, au spus că nu avem infrastructură...
Michael John Mix: Asa este si trebuie să o construim repede.

Reporter: Care este mecanismul contractual de plată?
Michael John Mix: Este un contract pe cantităti măsurabile înmultite cu preturi unitare. Există preturi unitare pentru fiecare categorie de activitate: excavatii, turnat beton, întins asfalt si toate celelalte. Daca într-o lună excavăm 100.000 de metri cubi de pământ, pretul total va fi de 100.000 înmultit cu, să zicem, trei euro pe metru cub excavat, adică 300.000. Am făcut 100.000 de metri cubi de beton, înmultit cu 20 de euro, îmi ies 2.000.000. Iar apoi se adună. Preturile unitare au rămas aceleasi de la începului contractului. Ce poate varia, si în functie de asta se va ajunge la pretul final, sunt cantitătile pe fiecare activitate în parte. Acestea pot creste sau scădea în functie de proiectare, de ceea ce se realizează efectiv.

Reporter: Deci preţul iniţiat...
Michael John Mix: Pretul initial a fost făcut pe niste cantităti estimate. În 2003, când s-a încheiat contractul, nu exista decât un studiu de prefezabilitate. Nici măcar un studiu de fezabilitate nu a fost încheiat.
S-au estimat niste cantităti, s-au negociat preturile unitare, si atunci cantitătile înmultite cu preturile unitare au dat rezultatul final. Există niste cantităti tintă, bazate pe acele estimări si cine face proiectarea, CNADRN, stie cantitătile aproximative, stie preturile, deci si pretul final aproximativ. Nu poti să stii exact; depinde si de tipul de sol. De asemenea, pot interveni lucrări de consolidare neprevăzute. Cu alte cuvinte, nu Bechtel cere mai multi bani, ci CNADRN comandă lucrări mai scumpe.

Reporter: Care este ritmul plătilor?
Michael John Mix: Se stabileste un program de lucrări si un buget aferent unui an. Pentru 2008, bugetul initial trebuia să fie 442 de milioane pentru constructie. Pe baza acestui buget si a programului de lucrări se dă un avans în ianuarie. Conform contractului, trebuie plătit 30% din acest buget ca avans, iar pe parcursul anului, din fiecare deviz de lucrări, se opreste 30% în contul avansului. În 2008, de exemplu, am primit acest avans la sfârsitul lunii ianuarie, dar, pentru că Parlamentul nu a aprobat bugetul cerut de CNADNR, ci doar o sumă putin mai mică decât avansul respectiv, nu au mai fost bani ca să plătească devizele lunare.